marți, 17 noiembrie 2009

iubire, cozonac cu rahat si papusi gonflabile


azi dimineata m-am trezit mascat si razand fals si grotesc... initial am incercat sa iau in gluma totul impreuna cu papusa mea gonflabila insa in scurt timp am inceput sa dau explicatii obiective.

faptul ca am fost repetent in calsa I-a mi-a adus putin avantaj pentru ca aveam experienta lungilor interogatorii si a dezamagirilor infantile, desigur totul ascuns sub masca mea impenetrabila si ivizibila care poate fi zarita numai cu ochelari speciali cu raze X si desigur numai de alti care poarta si ei masca lor.

arta de calitate este rezultaul foamei si al suferintei... indestularea de orice fel duce la degenerarea simtului, asa imi explic eu tendita mea de mazochist si de labagiu sentimental.

m-am obisnuit atat de mult sa ma trezesc mascat si sa rad fals incat am uitat cine sunt cu adevarat, nu e vorba de o personalitate dublata si nici de schizofrenie, pur si simplu e vorba numai despre sex si toate coplicatiile generate de hormonii lipsiti de ratiune.

daca ar exista o femeie si ar fi suficient de orgolioasa si cu caracter mi-ar spune franc in fata ca m-a citit ca port masca, ca sunt mincinos si ca ochii mei mint atat de evident incat nu lasa urma de dubii.

eu m-as comportat las ca de obicei, fara sa opun nici un fel de rezistenta, incuvintand toate porcismele care ies din gura ei, si am lasat inima mea sa planga potolit pentru a nu stiu a cata oara fara sa tradez nici cea mai mica emotie.

este universal cunoscut ca cine nu are emotii nu are nici sentimente, aproppo de asta imi aduc aminte un amic dupa ce mergea la curve dupa diverse partide de sex pleca din bordel suparat si dezamagit injurand toate femeile in general si curvele din bordel... eu ca de obicei ascuns sub masca mea ascultam si ma intrebam cine draq la pus sa se duca la curve daca nu-i place si cine se mai gandeste la sentimente cand nu vezi si nu simti nici cea mai mica urma de emotie?

in general oamenii sunt contradicotrii si nu poti sa minti un om cu o minciuna pe care ai mai folosit-o si pentru altii pentru ca e uzata, toti vor minciuni personale. cel mai greu e sa-ti acepti prostia si mediocritatea in acest sens si in general.

initial m-am gandit sa sciru despre iubire, cozonac cu rahat si papusi gonflabile insa scriu numai minciui pentru ca imi imaginez ca daca am o masca imi permit sa mint tot timpul fara nerusinare si bun simt. masca nu este scopul, ea este un mijloc al minciunilor care in masca se adapostesc si de unde pleaca sa cotropesca mintiile.

cat de usor se poate terfeli o inima cat de putin e nevoie sa alungi un suflet: tema si suspiciuni si apocalipsa sufletuli se dezlantuie, in fundal se aude un cantecel al unei copile care de prea mult timp este adult:

omule cu masca,
mincinos si cu rasul tau fals si grotesc

refren:

obiectiv, obiectiv, obiectiv
sa-mi spui si sa explici

omule cu masca,
nimeni nu te crede pentru ca ochi tai mint

desigur ca teama unui nou razboi mondial si incalzirea globala m-au facut sa renunt sa mai mint si sa ma asez ascultator in banca mea doar cu gandurile mele desigur mincinoase de care eu insumi sunt obosit sa le mai aud, fumand nepasator si cu convingerea ca numai suferinta poate face arta buna.

miercuri, 4 noiembrie 2009

de ce nu scriu?

azi m-ma apropiat atat de mult de mine ca mi-am putut soptii in urechi intrebarea: de ce nu scrii?

ansie, teama, oboseala... abstinenta, de cateva zile nu mai fumez, e o pratica obisnuita sa faca pauze de una doua saptamani din cauza rinitei si dupa ce stau o perioada fara sa fumez pipa are un gust mult mai distins.

toate astea si inca ceva, poate ca intetionat evit sa enumar adevaratele motive... scrisul nu e o continua agenda a problemelor personale, nu exclud ca unele agende sunt adevarate obiecte de arta contemporana si desigur ascund in paginile numerotate calendaristic milioane si milioane de secrete si intimplari personale.

am cumparat pentru mine si diverse carti... ce o sa ma fac doamne cu ele? poate ma voi alfabetiza, litera dupa litera, cuvant dupa cuvant, fraze, propozitii, capitole si etc. toate cartile in fond sunt la fel cioplite din cuvinte, pictate din litere, compuse din note muzicale s.a.m.d.

insa intrebarea se repeta ca o fraza de pe un disk de vinilin zgariat: de ce nu scrii?

am motivele mele sa nu scriu, poate sunt constipat, sau poate m-am saturat sa tot scriu minciuni, despre suflet, dragoste si alte banalitati...cand in fod toti o stim ca viata e un mare rahat si mereu v-a fi la fel, vom fi la fel.

si totusi: de ce nu mai scriu?

si de ce caut toate suzele astea evidente... de ce nu merg mai departe sa spun adevaratele motive, de ce lasitatea mea in fata unui inamic atat de slab, mic si nepregatit? uneori trebuie sa faci lucruri, si sa iei decizii; mecanismul e foarte simplu in fata unor probleme sau amenitari sunt doua moduri de reactie: fuga sau lupta.

poate voi ma scrie, da oare ce am scris, se poate numii asa, sau sunt numai semne si simboluri pe care numai eu le pot intelge... minciuni pentru restul... nimic concret, daca tot te apuci de traba ma gandesc ca okeyu ar fi sa scrii popieristic si politistic cu nume si prenume, data de nastere si cnp.

unul din motivele care ma tin in loc e ca ma indoesc de mine, si imi simt degetele blocate de blocuri de miloane de tone... orice atingere a tastelor este imposibila. cand scrii trebuie sa ai autostima inalta si sa nu fi ocupat cu diverse.

in fond uratul si frumosul nu sunt decat doua fete ale acceleasi monede... nimeni si nimic nu detine reteta succesului, si cu atat mai mult a artei, fenomenul artistic exista sau nu exista, arta se simte in suflet... artistul realizeaza opera care emite o unda pe care: cine (oricine) o simte?

ma simt batran, mic si nepregatit si cu toate astea traiesc, sper, ma bucur si petru mici si scurte perioade sunt si fericit. am pierdut diverse lupte in viata si am primit multe sockuri as spune ca sockurile sunt evidente in compotamentul meu anxios, depresiv si las.

am ajuns aici, am ajuns pana aici unde pot sa imi las mintea sloboda, am ajuns sa pot alege insa problemema e ca nu pot cobora din tiribomba asta care este viata, in realitate e numai senzatia de alegere pentru ca primesc invariabil, neschimbat si concentric accelasi destin.

miercuri, 21 octombrie 2009

noapte buna puiu, somnic pufos - text zbang

una din problemele care ma framinta cand scriu e ca ma gandesc da' oare ce a scris si a spus cutare sau cutarica despre una sau alta. concret ce a spus unchiasul Freud sau nepotelul Jung.

cand iti bagi genitalele cu totul pe internet parca mai conteza, uneori ai sentimentul ca esti gol pe strada in alte cazuri te simti singur si abandonat, anxios si incert.

am intentionat in seara asta sa scriu poezii cu tematica contemporana de ex: sexul telefonic prin sms, pentru ca cel vocal ar fi un uhhh ahhh da da da uhhh ahhh da da da.

in general noi exploram zone ale gandirii universal cunoscute, daca as privi gandurile mele ca pe o padure as spune ca: la liziera gandurilor comune si banale sunt gandurile intunecate, gadurile cenzurate, alungate, salbatice.


(dedicat amicilor mei care mi-a adus un pachet mare, mare, mare de tutun)
imi doresc daca se poate sa folosesc toate simturile inclusiv al sase-lea cand redau o descriere de ex: despre pipa mea se poate spune ca: (tactil) daca o atingi e slefuita si are o suprafata fina... e grea, (vaz) are culoare maro si mustic negru, (gust) gustul de nicotina, (sunet) cand fumez emite un sunet horcait din cauza salivei din mustiuc, (mirosul) pute a tutun cumplit. ramane intuitia mai presus de orice simt: un ritulal mistic?

duminică, 18 octombrie 2009

Ce este googlism?

Dupa ce am incheat de publicat postarea “eu, Dumnezeu si Google” am descoperit firesc, deisgur pe Google ca exista Biserica Google. Web site-ul se gaseste la adresa: http://www.thechurchofgoogle.org/

Din site aflam ca: “©2007 Church of Google | We are not affiliated with Google Inc.” Adica biserica nu este afiliata companiei Google.

Una peste alta cei de la Biserica Google cred ca motorul de cautare Google a fost o revelatie divina.

Biserica Google respinge zeii, divinitatile traditionale si manifestarile supranaturale pe noţiunea ca acestea nu sunt demonstrabile ştiinţific. Astfel, ei cred că lui Google ar trebui să fie acordat pe drept titlul de "Dumnezeu", deoarece prezintă mai multe dintre caracteristicile asociate în mod tradiţional Divinitati într-un mod ştiinţific demonstrabile.


Cei de la Biserica Google au complectat o listă cu noua dovezi ca Google este cel mai apropiat lucru de un Dumnezeu pe care fiinţele umane l-au experimentat în mod direct vreodată.

Toate informatiile sunt organizate clasic intr-un web site cu: forum, FAQ, informatii de contact si link-uri.

Mai multe informatii legate de acest subiect - vezi link-urile:

http://www.ortodoxia.md/stiri/14-stiri/588-google-simplu-motor-de-cutare-sau-religie
http://www.iseom.com/biserica-google-s-a-nascut-o-noua-religie.html
http://maninfest.ro/g-ul-din-google/
http://goodcat.ziarulstrazii.com/2009/09/16/totul-pentru-google-nimic-in-afara-google-nimic-contra-google/
http://www.moldovacrestina.net/computer/internet/alege-motorul-de-cautare-google/

eu, Dumnezeu si Google

ce ne ramane in lumea asta superorganizata, tehnologica si sterila sunt sentimentele si instictele primordiale as adauga eu erorile care ne propulseaza pe o lista mai exclusivista si umana. As spune ca personalitatea individului este reprezentata de erori.

internetul a reusit sa clasifice toate frustrarile sa indexeze tot ce e posibil si imposibil, cred ca nici Dumnezeu nu are o situatie asa de cuprinzatoare cum o au cei de la Google, sau as afirma ca si Dumnezeu poate in maretia lui cauta pacatosi pe Google.

nu putem intelege, nu putem descoperi, nu putem vedea si nu putem simti mai mult decat suntem, limita noastra superioara fiind universul care probabil e o imensa bula de sapun care pluteste in ceva mult mai mare si mai infinit. cunoasterea noastra se limiteza numai la ce suntem capabili sa vedem si sa descoperim. spatiul si timpul acestea sunt limitele la care ne putem raporta.

iubirea este o simpla reactie chimica din creier. totul pare programat in codul nostru genetic. probabil inteligenta si geniul uman au fost depasite in momentul cand a aparut conceptul de inteligenta artificiala.

tot timpul umanitatea a cautat o forma superioara care sa explice existenta noastra, religia find singurul sistem care indexa comportamentul uman. comunicarea era limitata la nivelul de cunostinte pe care grupul respectiv le avea.

Desigur ca nu vreau sa ma pun rau cu Dumnezeu si Google, totusi in prostia mea as vrea sa mai pot avea ocazia sa gresesc.

poate o femeie... poate ca ea ar narui toate gandurile mele, ar fi lungi si interminabile discutii la inceput patrusi da caldura si entuziasmul provocat de hormoni pana cand obositi alaturi vom inceta sa mai “ardem” si o sa ramana lumina rece a unor amintiri desigur si ele o reactie chimica si energia pe care trupurile noastre a eliberat-o in univers.

este foarte greu sa gasesti o alternativa pentru o roata, functional exista. Pana acum umanitatea nu a avut o cale unde sa poata comunica global, poate un fir invizibil, o energie subtila lega totate mintile in ceva care forma si actiona ca un intreg.

daca fiecare om ar avea prin absurd un telefon si toti ar putea vorbi si asculta simultan nu ar fi mare lucru... internetul separa si face o calsificare, extrage informatii pe care le evalueaza si le pune in ordine pe baza lor se pot face complicate previziuni statistice. momentan stim ca exista o indexare globala... care ne ofera imaginea din satelit a lumii da acesta se poate mari pana cand se ajunge la individ si se poate stabili cu exactitate profilul acestuia: personalitatea cibernetica.

teoretic si practic totul e realizabil...vom ajunge la judecata de apoi in fata unui calculator unde vor fi prezentate toate greselile noastre, se va face o analiza exacta dupa care la cazane.

Daca Dumnezeu exista si sunt sigur de asta... reprezinta mai mult decat putem noi simti si vedea, mai presus de spatiu si timp, El stie, a stiut si va sti intodeauna pentru ca pur si simplu noi sutem El.

Şi a zis Dumnezeu: "Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!"

Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie.

(Geneza)

luni, 28 septembrie 2009

recenzia unui roman din weekend

Pablo Picasso Nud, 1895/96

in acest weekend am citit niste romane sf, ultimul insa mi-a c captivat atentia, subiectul: calatorii in timp...si un grup de tineri homosexuali, actiunea se petrecea in jurul anilor ’60 in California.

am avut senzatia ca tot ce scriu despre vagin si vulva este o imagine descompusa, anusul valoreaza mai mult, si cum ambele sunt doua gauri teoretic vorbind nu e o mare diferenta. personal am inhibitiile mele problema care in romanul sf se rezolva cu doua pastile.

imi mai aduc aminte o fraza: “a ucide in numele pacii e ca si cum ai face sex in numele castiatii”. am ajuns si aici o tema clasica: erotic sau pornografic. pornograficul se adreseaza libidoului, eroticul exprima dragostea.

nu lipsea di roman nici acel foarte, foarte futut Vietnam si o ideie pe care eu o vanez de mult timp: imbratisarile tinerilor soldati, cu toate variatiile posibile. intrebare: homoxesualitatea este masculina sau feminina. e greu sa descoperi cine a fost la inceput homosexual, eu inclin ca e o activiate tipic masculina destinata exclusiv barbatilor. lezbienele sunt produsul industriei pornografice.

vineri, 25 septembrie 2009

frustrarile unui fizician au nascut internetul

Gustave Courbet
The Origin of the World (L'Origine du monde). (1866). Paris: Musée d'Orsay.


in ultimile zile am avut in minte doua probleme uriase: vaginul si arta. complicat. pana unde este fictiune si cat de departe poti ajunge. ma gandeam sa scriu ceva de genul: aventuri in vaginul intunecat, vaginul vesel...sau ceva horror: vaginul cimitir.

sunt desigur obsedat de vagin, observ ca tot ce ma inconjoara este asemanator mai mult sau mai putin cu un vagin: ferestrele seamana cu un vagin, usile, casa in care locuiesc e un imens vagin... si orice tub, teva...sau scorbura poate fi un excelent vagin.

literatura freudiana e plina de exemple unde totul de reduce absurd la doua organe: vagin sau penis. daca va uitati atent in lumea inconjuratoare toate obiectele pe care omul le creaza folosesc in fond modelul anatopometric al vaginului sau penisului...si desigur toti ati observat ca pamantul e rotund ca un imens ovul pe care se agita miliarde de umani, vaginul: totul la o scara mai mare.

la o femeie, ochi, pielea, sani, picioarele si tot corpul sunt accesoriile vaginului si nimic mai mult, totul graviteza in jurul lui. creatia umana reprezinta vaginul intr-o liniste absoluta... nudurile sunt imagini decente, eu zic prea mult consum de energie pentru ca in multe nu se vede esentialul: vulva si vaginul! desigur exceptia confirma regula.

usa secreta care inchidea vaginul a fost daramata de internet. vaginul domina reteaua retelelor detasat fiind elementul principal si as spune chair esenta internetului. nu cred ca fizicianul ala si-ai imaginat o mare vulva cand a facut primele pagini pentru internet, sau desigur ca asta avea in minte... sublimal... incepem cu fizica si desigur terminam cu vulva asa s-a nascut world wid web-ul.

joi, 24 septembrie 2009

marți, 22 septembrie 2009

versuri si cugetari matinale:

erectii si vibratii vaginale
vizualizeza si sugereza geniul porc.
ea poate fi exagerat de naiva
cuprinsa de framantari, dorinte si fosnete,
frustrari ale unui adult retardat.
nu ochi, nu mainile, nici macar sanii
nu vreau sa ii ating,
imi doresc o femeie numai vagin
unde sa locuiesc,
cu teama ca voi fi avortat spre lumea pudica si asasina
mereu o victima sigura pentru milioane de vaginuri
respir si sa vorbesc in soapta
ascuns in mintea ta clarvazatoare
eu sunt un accesoriu feminin
un absorbat sentimental, un obeu al sufletului tau

duminică, 20 septembrie 2009

concluzi marxist-leniniste

dupa ce mi-am calmat frica de moarte cu tone si tone de antidepresive am revenit in lumea mortalilor normali fara tema si cu un penis milimetric ascuns de gresimile burtii imense pe care doresc maniacal de mult sa il aduc la cunsotinta a cat mai multe domnisoare si doamne

ma uitam la fraza de mai sus si ma gandam unde draq sa pun puct si unde sa pun virgula? ejaculez litere pe monitorul imaculat si imi doresc sa se nasca cuvinte si fraze sexoase, persuazive si seducatoare. din cauza abstinetei provocate de medicamente cred ca mi s-a urcat seprma la cap si acum neuronii imi sunt invadati de milioane de spermatozoizi nervosi care incerca cu disperare sa-mi fecundeze mintea.

de ce draq nu am scris eu in poeziile mele ca: femia e frumoasa daca se mai si spala... desigur mi-au trimis mie toate nespalatele, chestiune de karma ar spune cineva care ma cunaoste, si eu ma chinui si ma rup in figuri si filosofii subtile... si pute, pute, pute.

in seara asta am ajuns la niste concluzii filozofice de tip marxist-lenist: munca si sperma e bine sa nu se urce la cap.

sâmbătă, 19 septembrie 2009

puctul animal si artistic

opera unui artist cu cat este mai simpla este mai diperata. prin analogie functionala as spune ca un puct pe o coala alba de hartie este echivalentul urletului din lumea animala in exprimarea artistica.

adevaratul artist este un obsedat si un maniac sentimental... solutia ca aceste persoane sa fie aduse cu picioarele pe pamant (tehnica a fost testata pe violatori si pedofili) poate fi castrarea sau injectii care sa le reduca aptetitul pentru complicate si imposibile solutii sentimentale... sunt mai bune injectiile care au un efect total asupra lor anihiland dorintele si sentimentele artistice.

eu din puctul de vedere sexual artistic sunt hermafrotit as merge chiar mai departe si as afirma ca am diverse penisuri si diverse vagine.

artistul nu e nimic pana cand nu apare inspiratia, moment in care artistul intra pe receptie, devine surescitat, penisul devine dureros de tare si toata logica este transferata in capul pulii.

activitatea zilnica a artistului este sa-si curete cacatul din jur... arta e un moment fugar, la fel ca si iubirea. iubirea da bine in arata. nu as fi putut sa scriu in veci daca nu as fi asa usor de excitat, in final problema artistlui este: bunul simt.

joi, 16 iulie 2009

natura femei este iubirea?

Influentat de materialismul dialcetic si istoric am scris numai despre iubirea oarba, covalescnta si hadicapata. Am tinut ascunsi demonii si ingerii pe care nu vroiam sa ii amestec in imaginea mea atat de contaminata si radioctiva.

Ele au fost mereu atributul, pentru ele am fost nebun fara voie, am fost risipitor si cersetor la portile iubirii, pana cand cineva mi-a spus ca mai sunt cuvinte “dupa punct” sunt acele cuvinte pe care le (ne)rostim si le intelegem care compun forma abstracta a sufletului.

Ele pentru ca nu pot sa numesc numai una, pot poate ca se poate spune ca am avut o singura singura iubire care sa reancarnat in mai multe trupuri, nu stiu cine a vrut sa fie asa: ea sau eu am dorit sa o privesc cu omie de ochi, cu omie de brate si cu un singur suflet.

Desigur Ingerii ma privesc si ma adulmeca, Ingerii care atat de mult m-au iubit fara un motiv evident fiind atat de departe de metafizic, uneori decazut si redus sa fiu un corp fara suflet bantuid lumea firava melancolica si romantica.

Unda dintre ele are parul lung si ochi verzi… natura femei este iubirea?

vineri, 10 iulie 2009

CapteazaImagini(sisunete)DinTimp

Ma las cuprinsa de cuvintele dintr-un email….imi dai voie sa reactionez cu ” what the f***k he knows?!” – cu toate ca nu-mi sta in fire sa folosesc alta limba decat cea in care m-am nascut. Milioane de intrebari despre cine esti, ce vrei, de ce vrei! Dar nu e important sa lamuresti e important sa-mi amintesti, daca de aceasta este nevoie!


Proces verbal de constiinta

Au fost prezente urmatoarele:
- amintiri de o ora,
- amintiri de acum 2 ore,
- amintiri de un an….
- …si toate celelalte amintiri pe care nu le-am uitat si pe care am vrut sa le uit!


Nu s-a prezentat acea amintire de care am nevoie. O intuiesc, stiu ca sta acolo suspendata si va veni atunci cand este Timpul! Curiozitatea din mine iti cere planurile acelei masini DeCaptatImagini(sisunete)DinTimp dar stiu ca sunt “oarba” si “surda” si nici macar acest “ajutor” nu mi-ar reda memoria. In plus caseta “cu fazele de la toaleta” ar avea si ea un scop – sa redea mizeria in care mi-am ingropat sufletul, in care m-am usurat si am scuipat.

Nu! Nici amintirile prezente nu ma ajuta. Ma duc sa cer ajutorul acolo unde stiu eu ca il voi gasi. Poate ma vor ierta pentru ignoranta si ma vor reprimi. Stiu ca trebuie sa dau ceva in schimb. Nu-I nimic, ma scotocesc eu prin buzunare si am sa ma ofer atunci – cred ca voi da la schimb amintirile.

Rezultatul procesului prin care mi-am trecut aminitirile…nu asta il tin pentru constiinta mea, ca sa stie faptul ca a dormit atunci cand trebuia sa stea treaza si a stat treaza cand trebuia sa doarma. Ma lepad de mine…nu de Hristos, nu de Dumnezeu, nu de Ingeri...

Voi tine cafetiera mereu aprinsa….cand ajungi sa-ti pot oferi cafeaua calda.


Dragostea sa-ti cucereasca inima,
Georgiana



Subject: CapteazaImagini(sisunete)DinTimp


mi-am cam pierdut mana(aia de lemn cu care imi fac o laba si imi intra aschii in p...uta) sa scriu, insa mai pot sa pun dou trei randuri gen: “proces verbal”… la inceput imi vin mai multe ganduri decat pot sa exprim si din cauza cantitatii sfarsec sa raman minute… poate chiar ore in fata monitorului cu toate imaginiile alea si gandurile care se invart ca o placa de pikap concentri si ametitor.

De mult timp scormoneam pe googule ceva despre tine. In realitate nu stiu nimic despre tine(si niciodata nu am stiut), si nici nu ma intereseaza sa stiu in sens politist... tot ce am putut sa vad a fost ca si cand privesti un tren accelerat intr-o halta unde el nu se opreste niciodata, si simti numai adierea curentului si zgomotul asurzitor al vagoanelor fantomatice…

Poate ca acum nu mai imi este asa mult frica de tine, pentru ca poate te-ai lovit si tu suficient de viata si ti-am mai pierdut din forta si elanul pe care le aveai…sau poate le mai ai…?

La inceput am gasit-o pe sorela ta… avea o poza la avatar(desigur cu ea) care imi amintea mult de tine, numai ca parca e facuta din scanduri ca pinochio… si am vorbit cu ea pana cand am inteles ca degeaba ii fac frectii la piciorul ei de lemn ca nu o sa simta nimic in veci.

Am rugat-o sa te salute… sigur speram sa chitai si tu ceva… da nimic, nimic…

De ceva timp fumez pipa… acum o sa mai pun de una si poate imi mai vin in minte si alte vrajeli (dupa cum vezi ma rup in figuri sa scriu si eu ceva simetric, cursiv si daca s-ar putea si mistic - ca am vazut ca te-ai apucat de vraji…eli).

Poate, este posibil sau poate nu… lasa o sa-ti spun poata odata sau niciodata. Ba da iti spun: uite asa sunt suparat, suparat tare si rau da oare eu nu am dreptul sa ma revolt sa protestez si sa ma dau lovit sa ma victimizez?

Azi ma uitam la cica si mai cica, un popa din it cica a descoperit masina timpului de eee… si e tinuta sub cheie ca oameni e prosti si nu trebuie sa stie, dar eu iti spun tie asa de “remember” ca cica: lumina pe care o refelcta corpurile si sunetele se conserva undeva, aceste energi (lumina si sunetele) pot fi captate cu un aparat care se numeste: CapteazaImagini(sisunete)DinTimp si se pot inregistra etc. Mie mi-ar place sa am caseta cu tine, dar tie? Totusi si fare masina timpului imi aduc aminte foarte bine tot… in plus as avea si fazele cu tine la toaleta… care le-am ratat… da sunt cam obraznic si ma duc sa-mi dau palme in oglinda sa ma cumintesc.

Inca mai am olcitul… adica inca il mai pot imprumuta de la mama(o saptamana si ajung); ma gandeam ca daca ai timp poate iesim la plimbare, trebuie sa gasim un cristal sa il intinerim sau sa il hranim cu jar… sau mergem cu un taxi mai bine. Spuneam de teama ca poate ai uitat de el(si de mine desigur)… si nu stiu cum sa il amintesc in procesul verbal de constiinta … daca as vrea sa spun ceva concret sunt suficente un rand de cuvinte, cand vrei sa te ascunzi scrii o pagina.

Inchei cu o fraza devenita celebra a unei cunoscute cristaloterapeute si mediu: Nu spune cu gura ceea ce inima ta neaga! (adaug eu: nu spune si nici nu scrie)

sâmbătă, 23 mai 2009

Ana si lacul

Am astepta mult timp pana cand am gasit un motiv suficient de puternic sa ma pun in miscare si sa plec sa o intalnesc pe Ana si sa privesc lacul pe care ea il iubeste atat de mult.

Lumea noastra a devenit o stada si diverse locuri de parcare unde ne oprim istoviti. Natura incomoda este indepartata de lamele buldezelor asurzitoare care niveleza orice loc si totul in jur devine strada sau parcare, locuri amorfe pline de fiare fara suflet care formeza ambuteiaje de unde este imposibil sa scapi.

Cunosteam totul pana in cele mai mici detali, pentru ca Ana imi povestea tot pe messenger insa am facut mici retusuri si am adaptat imprejurimile si natura care inconjoara lacul si mai presus de toate imaginea ei care este proiectia holografica peste Ana pe care am visat-o atat de mult.

Mult foarte mult timp Ana a fost numai un vis cu care comunicam pe messenger, o gaseam mereu acolo in reteaua retelelor vesela sau trista, indragostita sau parasita, curioasa sau plictisita insa ea era mereu acolo in visul meu pasind linistita pe malul lacului pe care il iubeste atat de mult.

Cand am plecat la ea am incercat sa meditez si sa descifrez destinul care ne leaga. Pentru asta un tutun de pipa bun si o ceasca de ceai sun ideale. Apoi ma cufund in misterul cartilor asezate in fata mea pe birou.

sâmbătă, 9 mai 2009

Femeia cu buze umede

Femeia cu buze umede

simt iubrea ca un strigat de lupta,
demarez intr-o depasire periculoasa
fara sa semnalizez destinul mortal.

fatal ma gandesc mereu la tine
si te vad in oglinda lacului tulbure
adanc inecata comoara mea.

luna bolnava macina,
vitrali de dorinte sau cioburi.

dimineata chinuit de lumina soarelui evident
ma trezesc cuprins de revolutia saruturilor.

as vrea in vid sa ramanem
doar eu si ea.